Data de 10 mai ocupă un loc central în istoria României moderne, fiind asociată cu trei momente decisive pentru evoluția statului.
Primul dintre acestea datează din 1866, când Carol I al României a sosit în țară și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Evenimentul a marcat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a deschis o etapă de reforme și modernizare pe plan administrativ, politic și militar.
Al doilea moment-cheie este legat de anul 1877, în contextul Războiul de Independență al României. La 9 mai, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat, iar o zi mai târziu, pe 10 mai, actul a fost promulgat de Carol I, dobândind valoare oficială și simbolică.
În fine, în 1881, România a fost proclamată regat, iar Carol I a devenit primul rege al țării. În perioada monarhiei, această dată a fost consacrată drept Ziua Națională a României, fiind una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului.